2,99 €
Piesă de teatru & Scenariu de film.
Acțiunea are loc în timpul primului an de domnie a lui Mihnea cel Rău, urmaşul lui Radu cel Mare, voievod care a domnit între anii 1508-1510.
Mihnea-Vodă, care are gânduri mărețe de îmbogăţire, vrea cu orice preţ averea boierilor Craioveşti pe care îi pizmuieşte amarnic pentru că sunt cei mai puternici şi bogaţi oameni din Ţara Românească.
Ar vrea să-i ucidă, dar nu are nici un temei pentru a o face făţiş şi pentru a le lua averea şi, de altfel, se teme să o facă pe faţă pentru că poporul îi iubeşte prea mult şi pentru că au o putere politică şi militară destul de mare, mult mai mare decât a lui.
Das E-Book können Sie in Legimi-Apps oder einer beliebigen App lesen, die das folgende Format unterstützen:
Veröffentlichungsjahr: 2018
LĂCOMIE ÎNFRÂNTĂ
Scenariu de Film
&
Piesă de Teatru
ROXANA NĂSTASE
Scarlet Leaf
2018
© 2018 de ROXANA NĂSTASE
Toate drepturile sunt rezervate. Nici o parte a acestei cărți nu poate fi reprodusă, salvată într-un sistem de stocare sau transmisă sub nici o formă fără permisiunea scrisă a editorului, cu excepția situației în care un recenzor poate cita pasaje scurte într-o recenzie pentru a fi publicată într-un ziar, revistă sau jurnal.
Toate caracterele din această carte sunt fictive, iar orice asemănare cu persoane reale, în viață sau decedate, este o simplă coincidență.
Scarlet Leaf a permis ca acest roman să rămână exact așa cum a intenționat autorul.
––––––––
PUBLICAT DE SCARLET LEAF
TORONTO, CANADA
Pagina de titlu
Pagina de copyright
Lăcomie Înfrântă Scenariu de Film & Piesă de Teatru
Lăcomie Înfrântă | Scenariu de Film | & | Piesă de Teatru
SUMAR
PERSONAJE PRINCIPALE
ACTUL I
ACTUL II
ACTUL III
ACTUL IV
ACTUL V
ACTUL VI
ACTUL VII
ACTUL VIII
ACTUL IX
ACTUL X
ACTUL XI
BIOGRAFIA AUTOAREI
CĂRȚI SCRISE DE ROXANA NĂSTASE
EXTRAS DIN ROMANUL UN IMIGRANT
DEDICATĂ
LAURENȚIEI DRAGOMIR
Pentru sutele de copii cărora le-a deschis ochii și dragostea pentru literatură
Acțiunea are loc în timpul primului an de domnie a lui Mihnea cel Rău, urmaşul lui Radu cel Mare, voievod care a domnit între anii 1508-1510.
Mihnea-Vodă, care are gânduri mărețe de îmbogăţire, vrea cu orice preţ averea boierilor Craioveşti pe care îi pizmuieşte amarnic pentru că sunt cei mai puternici şi bogaţi oameni din Ţara Românească.
Ar vrea să-i ucidă, dar nu are nici un temei pentru a o face făţiş şi pentru a le lua averea şi, de altfel, se teme să o facă pe faţă pentru că poporul îi iubeşte prea mult şi pentru că au o putere politică şi militară destul de mare, mult mai mare decât a lui.
Intriga se desfăşoară pe două planuri. Primul plan este legat de încercările lui Mihnea Vodă de a le face de petrecanie Craioveştilor, iar celălalt este legat de încercările Craioveştilor de a obţine cât mai multe alianțe în celelalte două ţări româeşti – Moldova şi Transilvania. Ei încearcă astfel să fie mereu la curent atât cu informaţiile privind cele două țări, cât şi cu informațiile legate de propria lor ţară.
Pentru a crea un sistem de informaţii eficient, după sistemul obişnuit al vremii, fratele mijlociu Staicu s-a logodit deja cu fiica unui boier din Moldova, iar în decursul acţiunii prezentate în această piesă, fratele cel mare, Pătru, se căsătoreşte cu fiica unui nobil transilvănean, Iulia.
De-a lungul piesei, sunt puse în evidenţă planurile lui Mihnea, planuri care eşuează de fiecare dată.
Fiecărui personaj principal este prezentat detaliat, dar caracterul fiecăruia este dezvăluit și în timpul acțiunii. Se pune accentul pe felul vesel de-a fi al lui Ioan, care se găsește permanent în antiteză cu seriozitatea fratelui său Pătru, care lasă impresia că resimte întreaga povară a lumii pe umerii săi. Piesa scoate la lumină şi personalitatea Iuliei, care se dezvăluie a fi o femeie puternică, care ar fi greu sau imposibil de supus.
Alături de intrigile din prin plan, menţionate deja, se dezvoltă povestea dintre Pătru şi Iulia, care începe destul de furtunos, pentru a se încheia cu un soi de armistiţiu.
Scenariul reprezintă o înlănţuire coerentă a imaginilor, indicaţiilor scenice şi regizorale ce ar putea crea imaginea de final care poate capta atenţia şi imaginaţia privitorului, făcându-l să trăiască aproape real momentele istorisirii. Ar trebui menționat că punctul de pornire al piesei este bine ancorat în realitatea istorică.
Fraţii Craioveşti:
Pătru – fratele mai mare, treizeci de ani, înalt, bine făcut, părul castaniu închis cu reflexe negre, ochii căprui închis, în cea mai mare parte a timpului serios şi încruntat.
Staicu – fratele mijlociu – cu un an mai mic decât Pătru. Cu un cap mai mic decât el, blond-şaten. Un tânăr cumpătat cu oarecare înclinaţie spre voioşie.
Ioan – fratele cel mai mic; douăzeci și unu de ani, seamănă la colorit şi constituţie cu Pătru; mereu pus pe şotii şi mucalit.
Tatăl (boierul Craiovescu) – fiul cel mare îi seamănă bine la constituţie. Are părul sur.
Mama (Maria) - mică de înălţime, de vârstă medie. Are părul prins într-un coc bogat şi blond, uşor sur.
Iulia – de înălţime medie, în vârstă de șaptesprezece ani. Părul îi este lung și roşcat iar ochii săi sunt verzi. Este o tânără mlădie şi graţioasă, dar băieţoasă atunci când simte că este cazul.
Mihnea-Vodă – de vârstă medie. Faţa îi este buhăită din cauza prea multor pahare de vin pe care le adoră, iar de aceea este și pântecos. Este un bărbat înalt cu părul castaniu.
Florea – mâna dreaptă a lui vodă, un bărbat de 50 ani, mic de înălţime. Părul castaniu, suplu, ochi căprui.
